Spectacolul „In Memoriam - Ioan Sorin Apan"

Afis ISA A3 compress           Asociatia “Centrul de excelenta in dezvoltare personala SOLOMON” Brasov, in parteneriat  cu Centrul Cultural “Reduta” Brasov, are deosebita placere sa va invite MIERCURI 27 NOIEMBRIE 2013  ora 19:00 la Spectacolul „In Memoriam - Ioan Sorin Apan - O VIATA DEDICATA TRADITIILOR SI OBICEIURILOR ROMANESTI”ce va avea loc la Sala Reduta.

Ce a realizat domnul Ioan-Sorin Apan pentru ROMÂNIA si spiritualitatea românească.

 -a condus SINGURUL ansamblu de dansuri care a dansat în SALA REGILOR din Frankfurt am Main în ultimii 100 de ani! Şi acestea au fost dansuri populare ROMÂNEŞTI!

 -datorită lui EXISTĂ cruci cu icoane pictate în peste 20 din vârfurile montane ce depăşesc 1.800 m altitudine!

 -datorită lui EXISTĂ prima încercare de reînviere a culturii tradiţionale din satul românesc prin MINISATUL SF. ANDREI deschis la Colegiul National Andrei Saguna din Braşov.

 

                Aici, în mai multe ateliere: de crestături în lemn, de pictură de icoane pe sticlă şi lemn, de pictură de încondeiat ouă de Paşti, de ceramică şi olărit, de ţesut pe război, de folclor, au fost reconstituite ceremoniale folclorice ROMÂNEŞTI uitate - dar reînviate cu toţi parametri culturali: religie, istoria religiei, istoria culturii şi civilizaţiei, sociologie, istorie etc.

 -a crezut că SE POATE ÎNVĂŢA şi altfel. În 1984 a fost cel care a pictat peste 20 de laboratoare la Liceul din Prejmer - Braşov cu picturi tematice din istorie, fizică, medicină veterinara, cultură. Toate cu citate din Evanghelie în limba greacă şi latină.

             „Sorin Apan nu a fost doar un om, ci un con­glo­merat de daruri. A făcut în viaţă aproa­pe orice ca să-L slujească pe Dumnezeu. A pictat bi­serici şi săli de clasă, a cântat la fluier şi acordeon, co­lindând toată Europa, a predat religia, concomitent cu fizica, a fost director de seminar teologic şi, mai ales, a înfiinţat Minisatul, un proiect care a lăsat o dâră adâncă, de neşters, în toţi copiii care i-au fost elevi. Mi­nisatul a fost gândit pentru a-i împământeni pe ado­lescenţi în lumea ţăranului român. Nu pentru a le mij­loci cunoaşterea tradiţiilor, ci pentru a le practica. Sco­pul era, în final, dezlegarea tainelor lumii şi apropierea de Dumnezeu, prin ceea ce Sorin Apan numea "lucrul mâinilor”. Aşa au ajuns liceenii moderni să ţeasă că­măşi cu altiţe, să modeleze oale, să încondeieze ouă şi să picteze icoane. La înmormântarea lui Sorin Apan, sute de tineri, îmbrăcaţi cu toţii în veşminte populare, i-au cântat colinde. îmbrăcaţi cu toţii în veşminte populare, i-au cântat colinde. Ore în şir. Nu "Veşnica pomenire”, nu litanii, ci colinde. Pentru că moartea e şi ea o naştere. Cea mai mare. (Cristian Curte)”